bd. Decebal, 6/1 | str. Nadejda Russo, 17 | șos. Muncești, 137
Două covoare de aceeași culoare și dimensiune pot sta unul lângă altul în showroom, dar să se comporte complet diferit în casa dvs.: unul își poate pierde aspectul după doar un an sub masă, iar altul poate rezista zece ani pe hol și să arate în continuare bine. Diferența ține aproape întotdeauna de două caracteristici cărora li se acordă prea puțină atenție la cumpărare — materialul din care este realizat firul și densitatea acestuia.
Designul și dimensiunea se aleg în funcție de interior, însă durata de viață, comportamentul la uzură și modul de întreținere depind în primul rând de fibră și densitate. Dacă le alegeți corect, covorul nu mai devine un produs pe care trebuie să-l înlocuiți frecvent, ci o parte funcțională a pardoselii. Așadar, cum vă dați seama ce covor se potrivește cu adevărat unei anumite încăperi?
Compoziția determină ce poate suporta covorul și la ce este sensibil: cum reacționează la apă, soare, pete sau încălțămintea purtată afară. Densitatea, în schimb, influențează cât timp își va păstra aspectul în zona în care este amplasat. În dormitor, aproape orice material poate funcționa bine, însă pe hol o alegere nepotrivită a fibrei poate deveni vizibilă chiar după primul sezon.
Cel mai practic este să alegeți în etape: mai întâi eliminați materialele care nu se potrivesc condițiilor din încăpere, apoi comparați densitatea și clasa de utilizare a variantelor rămase. Designul merită ales abia la final, dintre colecțiile care au trecut primele două filtre.
Fibrele pot fi naturale sau sintetice, însă pentru utilizarea de zi cu zi contează mai puțin originea lor și mai mult modul în care se comportă pe pardoseală. Mai jos găsiți principalele caracteristici ale materialelor întâlnite cel mai des în colecțiile europene.
Lâna este materialul de referință cu care sunt comparate celelalte fibre. Își revine bine după presiune, este plăcută la atingere, încetinește în mod natural propagarea focului datorită conținutului ridicat de azot și umiditate și, la temperaturi înalte, nu se topește, ci mocnește. În plus, lâna poate regla într-o anumită măsură umiditatea din încăpere: absoarbe și eliberează vaporii de apă, reducând variațiile bruște.
Are însă și puncte slabe. Lâna este sensibilă la produsele chimice agresive și la substanțele alcaline, nu tolerează bine umezeala excesivă într-o anumită zonă și poate lăsa scame în primele luni de utilizare. Acesta este un proces normal de stabilizare a firului, nu un defect. De asemenea, lâna costă mai mult decât majoritatea fibrelor sintetice, iar prețul reflectă ansamblul proprietăților sale, nu doar faptul că este un material „natural”.
Poliamida este una dintre cele mai rezistente la uzură fibre sintetice și își păstrează foarte bine forma. Suportă bine presiunea exercitată de mobilier, se curăță relativ ușor și rezistă mult timp chiar și în spațiile cu trafic intens. În ceea ce privește rezistența la abraziune, nailonul depășește în mod clar poliesterul și polipropilena.
Există și dezavantaje: poliamida este sensibilă la anumite pete provocate de lichide, motiv pentru care colecțiile de calitate sunt adesea tratate din fabrică împotriva petelor. Este mai scumpă decât poliesterul și polipropilena și se poate electriza mai ușor decât polipropilena. Pentru holuri, scări, coridoare și birouri, însă, este o alegere foarte practică.
Poliesterul oferă un fir moale la atingere, păstrează bine culorile intense și este în mod natural rezistent la multe pete obișnuite din locuință, inclusiv la băuturile vărsate. Este considerabil mai accesibil decât lâna și nailonul, motiv pentru care este întâlnit frecvent în covoarele decorative pufoase și în modelele pentru dormitoare.
Dezavantajul este elasticitatea mai redusă. Sub mobilier și în zonele de trecere, firul se tasează în timp mai mult decât în cazul poliamidei și nu își recapătă întotdeauna complet forma. În dormitor, camera de oaspeți sau camera copilului acest lucru nu este critic, însă pe hol sau într-o zonă de lucru devine vizibil mai repede.
Polipropilena absoarbe foarte puțină umezeală și este practică în zonele unde contează întreținerea ușoară. Variantele cu fibre colorate în masă (solution-dyed) își păstrează bine culoarea. Totuși, faptul că un covor este fabricat din polipropilenă nu înseamnă automat că poate fi folosit la exterior: pentru balcon, terasă sau alte spații exterioare trebuie verificat dacă producătorul permite utilizarea modelului respectiv în astfel de condiții.
Polipropilena este mai puțin elastică și mai puțin rezistentă la tasare decât poliamida. De aceea, pentru zonele cu trafic intens sunt mai potrivite modelele cu fir scurt și dens sau cu structură buclată.
Viscoza seamănă vizual cu mătasea și are un luciu pronunțat, însă este o fibră din celuloză regenerată care absoarbe rapid apa, își pierde o parte din rezistență atunci când se udă și poate rămâne pătată chiar și după contactul cu apă curată. Astfel de covoare nu sunt potrivite pentru curățarea frecventă cu apă și se comportă mai bine în dormitoare sau în zone decorative decât în spații de trecere ori în bucătărie.
Bumbacul și inul sunt folosite frecvent pentru covoare țesute plat și carpete. Se pot spăla ușor, însă se murdăresc și se șifonează mai repede. Mătasea este utilizată în special pentru covoare lucrate manual din segmentul premium: are mai degrabă un rol decorativ, este sensibilă la umezeală și necesită întreținere profesională. Niciunul dintre aceste materiale nu este cea mai bună alegere pentru un hol intens circulat.
Compozițiile mixte — de exemplu, lâna combinată cu poliamidă — reunesc confortul fibrelor naturale și rezistența la uzură a celor sintetice. Pe etichetă sunt indicate de obicei proporțiile: cu cât procentul de lână este mai mare, cu atât proprietățile covorului se apropie mai mult de cele ale lânii pure. Amestecurile complet sintetice, precum poliesterul cu polipropilenă sau poliamida cu poliester, sunt întâlnite frecvent în colecțiile mai accesibile și combină avantajele fiecărui material.
Densitatea și masa firului nu sunt același lucru, deși în descrierile produselor cele două caracteristici sunt adesea confundate. Masa firului, exprimată de obicei în g/m², arată cât material textil a fost folosit pentru un metru pătrat. Densitatea arată cât de apropiate sunt firele între ele. Două covoare cu aceeași masă a firului pot avea înălțimi diferite, iar în cazul celui cu fir mai scurt, firele pot fi dispuse mult mai dens. Tocmai această densitate, și nu greutatea totală a covorului, îl ajută să reziste mai bine la tasare și uzură în zonele de trecere. În cazul covoarelor țesute și lucrate manual, principiul este similar, doar că densitatea poate fi exprimată prin numărul de noduri pe metru pătrat.
Structura covorului poate fi evaluată orientativ și fără instrumente speciale, însă aceasta nu este o metodă exactă de măsurare a densității. Desfaceți ușor firele sau îndoiți covorul și observați cât de ușor devine vizibil suportul. Apoi apăsați suprafața cu mâna și urmăriți cât de repede își revine.
Țineți cont că rezultatul depinde nu doar de densitate, ci și de material, înălțimea firului, gradul de răsucire a acestuia și construcția covorului.
Standardul european EN 1307 este utilizat pentru clasificarea pardoselilor textile și a dalelor de mochetă în funcție de condițiile de utilizare. Covoarele și traversele nu fac parte din această clasificare.
Prin urmare, clasele 21, 22 și 23 pentru spațiile rezidențiale și 31, 32 și 33 pentru spațiile comerciale sunt relevante în primul rând atunci când alegeți mochetă sau dale de mochetă, dacă producătorul indică o astfel de clasă.
Atunci când alegeți un covor, este mai util să vă orientați după caracteristicile modelului concret: compoziția, construcția și înălțimea firului, recomandările de utilizare și instrucțiunile de întreținere.
Dormitorul și biroul sunt, de regulă, spații cu trafic redus. Aici confortul poate avea prioritate: sunt potrivite covoarele din lână, poliester moale, vâscoză și materiale mixte. Se pot lua în calcul și modelele cu fir mai înalt și mai moale.
Livingul este o încăpere în care covorul este solicitat neuniform, dar constant: pe unele porțiuni stă mobilierul, iar pe altele se circulă frecvent. Sunt potrivite lâna, compozițiile mixte sau covoarele sintetice de calitate, cu fir scurt sau mediu și o structură suficient de densă.
Holul, antreul și zonele de trecere necesită în primul rând rezistență la uzură și întreținere ușoară. Sunt mai practice covoarele cu fir scurt și dens, realizate din fibre rezistente la trafic. Vâscoza și covoarele cu fir înalt și rar nu sunt, de regulă, potrivite pentru astfel de zone.
Camera copilului combină traficul constant, petele frecvente și cerințele legate de siguranță. Sunt practice atât lâna, care încetinește în mod natural propagarea focului, cât și poliamida tratată din fabrică împotriva petelor. Un fir dens, scurt sau mediu este și mai ușor de aspirat și întreținut.
Bucătăria, zona de lângă intrarea din exterior, balconul și terasa acoperită sunt spații în care apar frecvent umezeala și murdăria. Aici sunt mai potrivite polipropilena, structura cu bucle și firul scurt. Viscoza, mătasea și covoarele din lână cu fir rar și pufos sunt mai puțin recomandate. În apropierea chiuvetei sau a intrării, un covoraș mic și lavabil poate fi adesea mai practic decât un covor de dimensiuni mari.
Biroul și zona de lucru necesită o atenție suplimentară dacă pe covor se deplasează un scaun cu rotile. În acest caz, sunt mai practice modelele cu fir scurt și dens și cu un suport stabil. Dacă este vorba despre mochetă sau dale de mochetă, se poate lua în considerare și clasa de utilizare EN 1307 indicată de producător.
Dacă sub covor există încălzire prin pardoseală, contează nu doar compatibilitatea pardoselii cu sistemul de încălzire, ci și cât de mult izolează covorul. Un covor cu fir dens și suport gros poate reduce eficiența încălzirii și poate reține căldura la nivelul șapei. Am analizat mai detaliat compatibilitatea diferitelor pardoseli cu sistemele de încălzire în articolul despre alegerea pardoselii pentru încălzirea prin pardoseală. Pentru încăperile cu încălzire prin pardoseală se aleg, de regulă, covoare cu fir relativ scurt și dens și se ține cont de rezistența termică totală a ansamblului „pardoseală + covor”.
Prima este alegerea covorului doar după fotografie, fără verificarea compoziției. Două colecții aproape identice ca aspect pot fi realizate din lână și, respectiv, poliester și pot avea diferențe importante atât de preț, cât și de comportament în utilizare.
A doua este ideea că „cu cât este mai pufos, cu atât este mai scump și mai bun”. Firul înalt este plăcut sub picioare, însă într-o zonă intens circulată își pierde mai repede aspectul, iar praful și murdăria sunt mai greu de îndepărtat cu aspiratorul.
A treia este alegerea viscozei pentru zonele de trecere, bucătărie sau camera copilului. Este un material frumos, dar nu este conceput pentru astfel de condiții. Multe dintre situațiile în care un covor „s-a stricat după prima curățare” sunt legate tocmai de utilizarea necorespunzătoare a viscozei.
A patra este ignorarea suprafeței pe care va fi așezat covorul. O bază plană și uscată prelungește durata de viață a oricărui covor, în timp ce denivelările și umezeala reziduală din șapă pot accelera deformarea și apariția petelor. Am explicat separat cum trebuie pregătită pardoseala înainte de instalarea acoperirilor textile în materialul nostru despre pregătirea suportului.
În catalogul de covoare EcoFloor găsiți colecții de producție europeană din lână, viscoză, poliester, poliamidă, polipropilenă și amestecuri de fibre — de la covorașe compacte până la modele de dimensiuni mari pentru living. Pentru încăperile în care este nevoie de o acoperire textilă pe întreaga suprafață există o categorie separată de mochetă, inclusiv variante pentru birouri și spații comerciale.
Dacă nu sunteți sigur ce variantă se potrivește unei anumite încăperi, este util să descrieți din start condițiile de utilizare: suprafața, tipul pardoselii, existența încălzirii prin pardoseală, prezența animalelor de companie și modul obișnuit de curățare. Consultanții din showroom vă pot ajuta să alegeți materialul potrivit și să calculați cantitatea necesară. Aspectele de design — dimensiunea, forma și culoarea — sunt mai ușor de stabilit după ce au fost selectate colecțiile potrivite din punct de vedere al compoziției și densității. Pentru această etapă vă poate fi util și articolul nostru despre cum să integrați covorul în interior.
Un covor rezistă mai mult atunci când materialul său corespunde condițiilor din încăpere, iar densitatea — intensității traficului. Clasa de utilizare conform EN 1307 și informațiile despre densitate din fișa tehnică a colecției vă spun mai repede decât o descriere de marketing pentru ce tip de utilizare a fost conceput produsul. Când mergeți în showroom, este suficient să aveți o listă scurtă: încăperea, suprafața, tipul pardoselii, intensitatea traficului, prezența animalelor de companie și existența încălzirii prin pardoseală. Cu aceste informații, variantele nepotrivite pot fi eliminate rapid, iar dintre cele rămase puteți alege liniștit după culoare, formă și design.
